Terapia campului gandirii – thought therapy

Thought Field Therapy (TFT) este un tratament psihologic dezvoltat de un psiholog american, Roger Callahan. Sustinatorii acestei terapii, spun ca poate vindeca o varietate de afectiuni mentale si fizice prin „atingerea” specializata cu degetele in punctele meridionale ale corpului superior si ale mainilor.

Teoria din spatele TFT este un amestec de concepte derivate dintr-o varietate de surse. In principal, printre acestea se afla filosofia chineza antica a “Chi”, care este considerata a fi „forta de viata”, care curge in intregul corp. Callahan isi bazeaza, de asemenea, teoria pe kinesiologie si fizica aplicata. Nu exista dovezi stiintifice conform carora TFT este eficienta, iar Asociatia Psihologica Americana a declarat ca „ii lipseste o baza stiintifica” si consta in pseudo-stiinta.

Teorie si tratament

Callahan isi numeste tratamentul „Terapia campului de gandire”, deoarece teoretizeaza ca atunci cand o persoana se gandeste la o experienta sau are un gand asociat cu o problema emotionala, se adapteaza la un anumit „camp de gandire”. El descrie acest camp drept „conceptul cel mai fundamental in sistemul TFT”, afirmand ca „se creeaza un esafod imaginar, desi destul de real, pe baza caruia putem construi notiunile explicative”.

Se spune ca perturbarile sunt informatii codificate si exacte continute in campul gandirii; fiecare deformare a campului de gandire al unei persoane este conectata la o anumita problema si este activata cand persoana se gandeste la acea problema. Callahan sustine ca aceste perturbatii sunt cauza principala a emotiilor negative si ca fiecare perturbatie corespunde unui punct meridian de pe corp. Pentru a elimina supararea emotionala, Callahan spune ca trebuie sa se atinga o secventa precisa de puncte meridiane. El considera ca atingerea deblocheaza sau echilibreaza fluxul qi.

Callahan afirma ca procesul poate ameliora o mare varietate de probleme psihologice, incluzand tulburari de stres posttraumatic, depresie, anxietate, dependenta si fobie. O sesiune de tratament tipica dureaza pana la cincisprezece minute si nu se repeta. Callahan a mai afirmat ca TFT poate trata sau preveni problemele fizice, inclusiv fibrilatia atriala. In 1985, in prima sa carte despre TFT, el a scris ca fobiile specifice pot fi vindecate in cel putin cinci minute.

De asemenea, Callahan afirma ca cel mai avansat nivel al sau, Voice Technology (VT) poate fi efectuat prin telefon folosind o „tehnologie” nedezvaluita. Callahan ofera instruire pentru VT avansat. Taxa listata pe site-ul web al lui Callahan pentru acest curs de antrenament este de 5.000 USD.

Evaluari si critici

Psihologii clinici sunt ingrijorati de adoptarea TFT ca terapie nevalidata si pseudoscientifica de catre organele guvernamentale si publicul larg.

Un sondaj Delphi din 2006 asupra psihologilor pe terapii discreditate, publicat intr-un jurnal APA, a indicat faptul ca, in medie, participantii au evaluat TFT drept „probabil de discreditat.” Esantionul a inclus atat psihologi clinici, cat si psihologi academici. Devilly afirma ca nu exista dovezi pentru eficacitatea pretinsa a terapiilor de putere, inclusiv TFT, tehnici de libertate emotionala si altele precum Programarea Neuro-Lingvistica si toate prezinta caracteristicile pseudoscientei .

Lilienfeld, Lynn si Lohr folosesc si TFT ca exemplu de terapie care contine unii dintre indicatorii caracteristici ai unei pseudosciente. Concret, acestia observa evaziunea sistemului de evaluare de la egal la egal si absenta conditiilor de frontiera.

Studiile anterioare efectuate pe TFT au primit critici in literatura medicala. De exemplu, un studiu exploratoriu realizat de Charles Figley, un psiholog care s-a straduit sa gaseasca tratamente mai eficiente pentru tulburarea de stres posttraumatica. El a examinat patru noi terapii printr-o evaluare de sase luni de urmarire (folosind masuri care nu au fost utilizate imediat dupa tratament) si nu a efectuat teste de semnificatie statistica pentru a compara terapiile.

Autorii au afirmat ca „Spre deosebire de cercetarile de psihoterapie conventionale, metodologia SCD nu este menita sa compare diversele tratamente si, prin urmare, nu indeplineste neaparat criteriile propuse pentru tratamente validate empiric, desi indeplineste unele dintre aceste criterii” si, de asemenea, a declarat ca, „din pacate, din cauza problemelor cu ecranizarea si colectarea de date a clientului, studiul nu a reusit sa isi atinga obiectivele.

Mai mult, natura studiului interzice compararea abordarilor si o astfel de comparatie nu a fost niciodata planificata”. Autorii au remarcat, de asemenea, ca, deoarece nu au presetat participantii pentru PTSD, nu toti participantii au indeplinit neaparat criteriile pentru PTSD. Autorii au recunoscut ca studiul TFT si celelalte trei metode au fost incomplete si au remarcat ca „aceste abordari de tratament par a fi promitatoare in a ajuta clientii sa inlature aspectele cele mai dureroase ale amintirilor lor traumatice”. Autorii au remarcat ca toate cele patru abordari au justificat un studiu suplimentar.

Un studiu controlat asupra tehnologiei vocale a terapiei in domeniul gandirii publicat in jurnalul revizuit de la The Scientific Review of Mental Health Practice, care nu a aratat nicio diferenta intre TFT VT si secventele de selectare aleatorii, ca oferind dovezi impotriva afirmatiilor lui Callahan.

Multe dovezi aduse in sprijinul TFT de catre Callahan si alti sustinatori provin din rapoartele de caz necontrolate care nu au fost revizuite de la egal la egal. De exemplu, Diepold si Goldstein au demonstrat ca TFT a modificat modelele cerebrale ale unui singur subiect traumatizat.

In 2001, intr-o miscare fara precedent, redactorul Revistei de Psihologie Clinica a acceptat sa publice, fara recenzie de la egal la egal, cinci articole despre TFT la alegerea lui Callahan; acestea au fost: Callahan, 2001b si 2001c; Pignotti & Steinberg, 2001; Sakai si colab., 2001 si Johnson si colab., 2001. In locul recenziei de la egal la egal, au fost publicate critici alaturi de fiecare articol.

Criticii au fost de acord ca fiecare dintre cele cinci studii contine defecte grave care le faceau neinterpretabile de catre acestia. Ei au subliniat defectele care includ: selectarea doar a cazurilor de succes; concentrarea pe o diversitate de probleme; nefolosirea unui grup de control; esecul controlului pentru efectul placebo, caracteristicile cererii si regresia medie; lipsa masurilor de evaluare valabile; utilizarea SUD ca singura masura de eficacitate, alta decat HRV; utilizarea unei masuri fiziologice extraconjugale (HRV) intr-o maniera necorespunzatoare; si lipsa unei teorii credibile.

Unul dintre critici, profesorul de psihologie Harvard, Richard J. McNally, remarcand lipsa dovezilor pentru TFT, a declarat ca „Pana cand Callahan nu-si va fi facut temele, psihologii nu sunt obligati sa acorde nicio atentie terapiei TFT.” Psihologul John Kline a scris ca articolul lui Callahan „reprezinta o serie disociata de afirmatii nefondate, neologisme definite gresit si rapoarte de caz indepartate, care incearca sa estompeze limitele dintre farsa si proza ​​expositiva”.

Unul dintre autorii originali ai studiilor care nu au fost revizuite de la egal si-a retras ulterior concluziile si si-a schimbat pozitia anterioara favorabila asupra TFT. Singurele alte studii aduse in sprijinul TFT sunt cele care au fost raportate in buletinul de stiinta al lui Callahan, The Thought Field, si un studiu necontrolat asupra tehnologiei vocale constand in apeluri la emisiuni radio, aflate intr-o arhiva proprie a unui jurnal de lucrari colectate despre kinesiologie aplicata.

Afirmatiile lui Callahan cu privire la tehnologia TFT Voice ca ar avea proprietati unice si ca se afla la egalitate cu stiinta reala, nu au fost acceptate intr-un experiment controlat care a folosit secvente aleatorii fata de TFT VT.

Tehnicile de libertate emotionala (EFT) reprezinta o forma de interventie de consiliere care se bazeaza pe diverse teorii despre medicina alternativa, inclusiv acupunctura, programarea neuro-lingvistica, medicina energetica si terapia in domeniul gandirii (TFT). Este cunoscut cel mai bine prin manualul EFT al lui Gary Craig, publicat la sfarsitul anilor 1990, precum si carti si ateliere conexe. EFT si tehnicile similare sunt adesea discutate sub termenul „psihologie energetica”.

Avocatii acestor terapii, sustin ca aceasta tehnica poate fi folosita pentru a trata o mare varietate de tulburari fizice si psihice si ca o forma simpla de terapie auto-administrata. The Sceptical Inquirer descrie bazele EFT ca fiind „un melanj de concepte derivate dintr-o varietate de surse, [in primul rand] filosofia chineza antica a chi, care este considerata a fi„ forta de viata ”care curge in tot corpul”. Existenta acestei forte de viata nu este „sustinuta empiric”.

EFT nu are niciun beneficiu ca terapie in afara efectului placebo sau a oricarei tehnici psihologice eficace cunoscute care poate fi folosita, in plus fata de presupusa tehnica de „energie”. In general se caracterizeaza ca pseudo-stiinta si nu a obtinut un sprijin semnificativ in psihologia clinica.

Proces

In timpul unei sesiuni tipice EFT, persoana se va concentra pe o problema specifica in timp ce atinge „punctele finale ale meridianelor energetice ale corpului”. Exercitiile de filetare EFT combina elemente de restructurare cognitiva si tehnici de expunere cu stimulare acupoint.

Tehnica le recomanda indivizilor sa apeleze la extremitatile meridionale ale corpului, cum ar fi partea superioara a capului, sprancenele ochilor, sub ochi, partea superioara a ochilor, barbia si sub brate. In timp ce ating pacientii, tehnicienii EFT recita expresii specifice, care vizeaza o componenta emotionala a unui simptom fizic.

Conform manualului EFT, procedura consta in evaluarea participantului la intensitatea emotionala a reactiei lui pe o scara subiectiva a primejdiei (SUDS) (o scala Likert pentru masuri subiective de destress, calibrata 0-10), apoi repetarea unei afirmatii orientative, in timp ce se desfasoara frecarea sau atingerea unor puncte specifice pe corp. Unii practicieni includ miscari ale ochilor sau alte sarcini. Intensitatea repetata pana cand se constata modificari in intensitatea emotionala.

Mecanism

Proponentii EFT si a altor tratamente similare considera ca atingerea / stimularea punctelor de acupunctura ofera baza pentru imbunatatirea semnificativa a problemelor psihologice. Cu toate acestea, teoria si mecanismele care stau la baza presupusei eficiente a EFT nu au „niciun sprijin evident” in intreaga istorie a stiintelor biologiei, anatomiei, fiziologiei, neurologiei, fizicii sau psihologiei ”.

Cercetatorii au descris modelul teoretic pentru EFT drept „franc bizar” si „pseudoscientific.” O recenzie recenta, a notat ca unul dintre studiile de cea mai inalta calitate nu a gasit nicio dovada ca locatia punctelor de contact(atingerea acestora) a determinat vreo diferenta si a atribuit efecte benefice mecanismelor psihologice cunoscute, incluzand aici terapia de distragere si respiratie.

Un articol din The Skeptical Inquirer a sustinut ca nu exista niciun mecanism plauzibil care sa explice modul in care specificul EFT ar putea adauga eficienta acestuia. De asemenea, nu s-au gasit dovezi pentru existenta asa-ziselor “meridiane” corporale.