Sisteme tehnologice complexe si tehnologia viitorului

Utilizarea termenului „tehnologie” s-a schimbat semnificativ in ultimii 200 de ani. Inainte de secolul al XX-lea, termenul era neobisnuit in engleza si era folosit fie pentru a se referi la descrierea sau studiul artelor utile, fie pentru a face aluzie la educatia tehnica, ca in Massachusetts Institute of Technology (infiintat in 1861).

Termenul de „tehnologie” a devenit proeminent in secolul al XX-lea, in legatura cu a doua revolutie industriala. Semnificatiile termenului s-au schimbat la inceputul secolului al XX-lea, cand oamenii de stiinta sociale americani, incepand cu Thorstein Veblen, au tradus ideile din conceptul german de Technik in „tehnologie”. In germana si in alte limbi europene, exista o distinctie intre technik si technologie care este absenta in engleza, care de obicei traduce ambii termeni ca „tehnologie”. Pana in anii 1930, „tehnologia” se referea nu numai la studiul artelor industriale, ci si la artele industriale in sine.

In 1937, sociologul american Read Bain scria ca „tehnologia include toate uneltele, masinile, ustensilele, armele, instrumentele, locuinta, imbracamintea, dispozitivele de comunicare si transport si abilitatile prin care le producem si le folosim.” Definitia lui Bain ramane in continuare comuna printre savantii de astazi, in special printre oamenii de stiinte sociale.

Oamenii de stiinta si inginerii prefera de obicei sa defineasca tehnologia ca stiinta aplicata, mai degraba decat ca pe lucruri pe care oamenii le fac si le folosesc. Mai recent, oamenii de stiinta au imprumutat alt sens de la filozofii europeni ai „tehnicii” pentru a extinde sensul tehnologiei la diferite forme de ratiune instrumentala, ca in lucrarea lui Foucault despre tehnologiile sinelui (techniques de soi).

Dictionarele si oamenii de stiinta au oferit o varietate de definitii. Merriam-Webster Learner’s Dictionary ofera o definitie a termenului: „utilizarea stiintei in industrie, inginerie etc., pentru a inventa lucruri utile sau pentru a rezolva probleme” si „o masina, un echipament, o metoda etc., care este creat de tehnologie.” Ursula Franklin, in prelegerea ei din 1989 „Real World of Technology”, a dat o alta definitie a conceptului; este „practic, felul in care facem lucrurile pe aici.” Termenul este adesea folosit pentru a implica un domeniu specific de tehnologie, sau pentru a se referi la tehnologie inalta sau doar electronice de larg consum, mai degraba decat la tehnologie in ansamblu. Bernard Stiegler, in Technics and Time, 1, defineste tehnologia in doua moduri: ca o „cautare a vietii prin alte mijloace decat viata” si ca „materie anorganica organizata”.

Tehnologia poate fi definita cel mai larg ca entitatile, atat materiale, cat si imateriale, create prin aplicarea unui efort mental si fizic pentru a obtine o anumita valoare. In aceasta utilizare, tehnologia se refera la instrumente si masini care pot fi folosite pentru a rezolva probleme din lumea reala.

Este un termen de anvergura care poate include instrumente simple, cum ar fi o ranga sau o lingura de lemn, sau masini mai complexe, cum ar fi o statie spatiala sau un accelerator de particule. Uneltele si masinile nu trebuie sa fie materiale; tehnologia virtuala, cum ar fi software-ul de calculator, se incadreaza in aceasta definitie a tehnologiei. W. Brian Arthur defineste tehnologia intr-un mod la fel de larg ca „un mijloc de a indeplini un scop uman”.

Stiinta, inginerie si tehnologie

Distinctia dintre stiinta, inginerie si tehnologie nu este intotdeauna clara. Stiinta este cunoasterea sistematica a lumii fizice sau materiale dobandite prin observare si experimentare. Tehnologiile nu sunt, de obicei, exclusiv produse ale stiintei, deoarece trebuie sa indeplineasca cerinte precum utilitate, utilizare si siguranta.

Ingineria este procesul orientat spre obiective de proiectare si realizare de instrumente si sisteme pentru exploatarea fenomenelor naturale si pentru mijloace umane practice, adesea (dar nu intotdeauna) folosind rezultate si tehnici din stiinta. Dezvoltarea tehnologiei se poate baza pe multe domenii de cunoastere, inclusiv cunostinte stiintifice, inginerie, matematica, lingvistica si istorie, pentru a obtine un rezultat practic.

Tehnologia este adesea o consecinta a stiintei si ingineriei, desi tehnologia ca activitate umana precede cele doua domenii. De exemplu, stiinta ar putea studia fluxul de electroni in conductorii electrici folosind instrumente si cunostinte deja existente. Aceste cunostinte noi gasite pot fi apoi folosite de ingineri pentru a crea noi instrumente si masini, cum ar fi semiconductori, computere si alte forme de tehnologie avansata. In acest sens, oamenii de stiinta si inginerii pot fi amandoi considerati tehnologi; cele trei domenii sunt adesea considerate ca unul singur, in scopuri de cercetare si referinta.

Relatiile exacte dintre stiinta si tehnologie, in special, au fost dezbatute de oameni de stiinta, istorici si factori de decizie la sfarsitul secolului al XX-lea, in parte pentru ca dezbaterea poate informa finantarea stiintei de baza si stiintei aplicate. In urma celui de-al Doilea Razboi Mondial, de exemplu, s-a considerat pe scara larga in Statele Unite ca tehnologia era pur si simplu „stiinta aplicata” si ca a finanta stiinta de baza inseamna a obtine rezultate tehnologice in timp util.

O articulare a acestei filozofii poate fi gasita in mod explicit in tratatul lui Vannevar Bush despre politica stiintifica postbelica, Science – The Endless Frontier: „Noi produse, noi industrii si mai multe locuri de munca necesita adaugari continue la cunoasterea legilor naturii… cunostintele pot fi obtinute numai prin cercetare stiintifica de baza.”

La sfarsitul anilor 1960, totusi, aceasta viziune a fost atacata direct, ducand la initiative de finantare a stiintei pentru sarcini specifice. Problema ramane controversata, desi majoritatea analistilor nu sunt de acord cu modelul potrivit caruia tehnologia este rezultatul cercetarii stiintifice.

Sisteme tehnologice complexe

Thomas P. Hughes a afirmat ca, deoarece tehnologia a fost considerata o modalitate cheie de rezolvare a problemelor, trebuie sa fim constienti de caracterele sale complexe si variate pentru a o folosi mai eficient. Care este diferenta dintre o roata sau o busola si masinile de gatit precum un cuptor sau o soba cu gaz? Le putem considera pe toate, doar o parte din ele, sau pe niciuna dintre ele ca tehnologii?

Tehnologia este adesea considerata prea restrans; conform lui Hughes, „Tehnologia este un proces creativ care implica ingeniozitatea umana”. Accentul pus de aceasta definitie pe creativitate evita definitiile nemarginite care pot include in mod eronat „tehnologii”, dar evidentiaza si rolul proeminent al oamenilor si, prin urmare, responsabilitatile lor pentru utilizarea sistemelor tehnologice complexe.

Cu toate acestea, pentru ca tehnologia este peste tot si a schimbat dramatic peisajele si societatile, Hughes sustine ca inginerii, oamenii de stiinta si managerii au crezut adesea ca pot folosi tehnologia pentru a modela lumea asa cum doresc. Ei au presupus adesea ca tehnologia este usor de controlat si aceasta presupunere trebuie pusa sub semnul intrebarii. De exemplu, Evgeny Morozov provoaca in special doua concepte: „centrismul internetului” si „solutionismul”. Centrismul internetului se refera la ideea ca societatea noastra este convinsa ca internetul este una dintre cele mai stabile si coerente forte. Solutionismul este ideologia ca orice problema sociala poate fi rezolvata datorita tehnologiei si mai ales datorita internetului. De fapt, tehnologia contine in mod intrinsec incertitudini si limitari.

Conform analizei lui Alexis Madrigal asupra teoriei lui Morozov, ignorarea acesteia va duce la „consecinte neasteptate care ar putea provoca in cele din urma mai multe daune decat problemele pe care incearca sa le abordeze.” Benjamin R. Cohen si Gwen Ottinger au discutat, de asemenea, despre efectele multivalente ale tehnologiei.

Prin urmare, este necesara recunoasterea limitarilor tehnologiei si, mai larg, a cunostintelor stiintifice – mai ales in cazurile care se ocupa de justitia mediului si probleme de sanatate. Ottinger continua acest rationament si sustine ca recunoasterea continua a limitarilor cunostintelor stiintifice merge mana in mana cu noua intelegere de catre oamenii de stiinta si ingineri a rolului lor.

Alte specii de animale

Utilizarea tehnologiei de baza este, de asemenea, o caracteristica a altor specii de animale, in afara de oameni. Acestea includ primate, cum ar fi cimpanzeii, unele comunitati de delfini si corbi. Luand in considerare o perspectiva mai generica a tehnologiei ca etologie a conditionarii si controlului mediului activ, ne putem referi si la exemple de animale precum castorii si femelele lor, sau albinele si fagurii lor.

Capacitatea de a produce si de a folosi unelte a fost odata considerata o caracteristica definitorie a genului Homo. Cu toate acestea, descoperirea constructiei de unelte in randul cimpanzeilor si al primatelor inrudite a inlaturat notiunea de utilizare a tehnologiei ca fiind unica pentru oameni. De exemplu, cercetatorii au observat cimpanzeii salbatici folosind unelte pentru hrana: unele dintre instrumentele folosite includ bureti de frunze, sonde de pescuit termite, pistil si parghii. Cimpanzeii din Africa de Vest folosesc, de asemenea, ciocane de piatra si nicovale pentru a sparge nuci, la fel ca maimutele capucin din Boa Vista, Brazilia.

Tehnologia viitoare

Teoriile tehnologiei incearca adesea sa prezica viitorul tehnologiei pe baza tehnologiei inalte si a stiintei vremii. Ca si in cazul tuturor previziunilor de viitor, insa, tehnologia este incerta.

In 2005, futuristul Ray Kurzweil a prezis ca viitorul tehnologiei va consta in principal dintr-o „Revolutie GNR” suprapusa a geneticii, nanotehnologiei si robotica, robotica fiind cea mai importanta dintre cele trei. Aceasta revolutie viitoare a fost explorata in filme, romane si jocuri video, care au prezis crearea multor inventii si au prevazut evenimente viitoare. Astfel de inventii si evenimente includ o simulare controlata de guvern care a rezultat din progresele masive in robotica, (The Matrix), o societate care a scapat de procreare datorita imbunatatirilor aduse ingineriei genetice (Brave New World) si un stat politienesc impus de guvern folosind datamining, nanoboti si drone (Watch Dogs). Oamenii au facut deja cativa dintre primii pasi catre realizarea revolutiei GNR.

Descoperirile recente si ingeniozitatea ne-au permis sa cream robotica sub forma de Inteligenta Artificiala, precum si sub forma fizica a robotilor. Inteligenta artificiala a fost folosita pentru o varietate de scopuri, inclusiv asistenti personali intr-un telefon inteligent, primul dintre acestia fiind Siri, lansat pe iPhone 4s in 2011 de catre Apple. Unii cred ca viitorul roboticii va implica o „inteligenta non-biologica mai mare decat cea umana”. Acest concept poate fi comparat cu cel al unei „IA necinstite”, o inteligenta artificiala care a castigat constientizarea de sine si incearca sa inlature umanitatea. Altii cred ca viitorul va implica servitorii AI care creeaza o viata usoara si fara efort pentru omenire, unde robotii vor deveni forta de munca principala. Acest viitor are multe asemanari cu conceptul de uzura planificata, cu toate acestea, uzura planificata este vazuta ca o „strategie de afaceri sinistra”.

Robotii controlati de oameni, cum ar fi dronele, au fost dezvoltati pentru a indeplini sarcini precum dezamorsarea bombelor si explorarea spatiului. Universitati precum Harvard lucreaza la inventarea robotilor autonomi care sa fie utilizati in situatii care ar ajuta oamenii, cum ar fi robotii de chirurgie, robotii de cautare si salvare si robotii de terapie fizica.

Genetica a fost, de asemenea, explorata, oamenii intelegand ingineria genetica intr-o anumita masura. Cu toate acestea, editarea genelor este larg combatuta si, de obicei, implica un anumit grad de eugenie. Unii au speculat ca viitorul ingineriei umane include „super-oameni”, oameni care au fost modificati genetic pentru a fi mai rapizi, mai puternici si mai capabili sa supravietuiasca decat oamenii actuali.

Altii cred ca ingineria genetica va fi folosita pentru a face oamenii mai rezistenti sau complet imuni la unele boli. Unii chiar sugereaza ca „clonarea”, procesul de creare a unei copii exacte a unui om, poate fi posibila prin inginerie genetica.

Unii cred ca in urmatorii 10 ani, oamenii vor descoperi tehnologia nanobot, in timp ce altii cred ca suntem la secole distanta de inventia sa. Se crede ca tehnologia nanobot va permite oamenilor sa „manipuleze materia la scara moleculara si atomica”.

Aceasta descoperire ar putea deschide calea pentru multe progrese stiintifice si medicale, cum ar fi vindecarea de noi boli sau inventarea de noi tehnologii mai eficiente. Se crede, de asemenea, ca nanobotii ar putea fi injectati sau introdusi in alt mod in corpul uman si sa inlocuiasca anumite parti, mentinand oamenii sanatosi pentru o perioada incredibil de lunga de timp sau pentru a combate insuficienta unui anumit organ, intr-o anumita masura.

„Revolutia GNR” ar aduce umanitatii o noua era a tehnologiei si a progresului cum nu s-a mai vazut pana acum.